Centrul Internațional de Conferințe “Casino” Sinaia
Acasa
Galerie foto - Corporate
Galerie foto - Private
Istoric evenimente
Oferte speciale
Servicii catering
Sesiuni Foto-Video
Istoric “Casino” Sinaia
Sinaia Forever SRL
Săli evenimente
Foaier
Sala de Teatru
Sala Oglinzilor
Sala “Baccara”
Sala “Prințul Dimitrie Ghica”
Sala “Nicolae Grigorescu”
Galeria de Artă
Sala “Carol I”
Sala “Ferdinand”
Cabinetul “Regina Maria”
Business Lounge

Primul an din cei o sută ai Cazinoului din Sinaia

La numai cateva zile de la inaugurarea Cazinoului din Sinaia, duminica, 8/21 iulie 1912, vestile despre existenta lui ajung in Occident. La Paris, se face reclama statiunilor de pe Valea Prahovei, indeosebi Sinaiei, care poate oferi turistului francez tot ceea ce isi doreste, de la hoteluri de lux la tripouri; la Viena… presa scrie despre fratii Loebel, care s-au sinucis la doua zile de la inaugurare, pentru ca si-au pierdut intreaga avere la jocuri, in vreme ce Regele Carol insusi se plange in ultima scrisoare pe care o trimite surorii sale, Printesa Maria de Flandra, ca la noul cazinou „din pacate se joaca mult prea mult”.

Casino Sinaia

Dupa ce Regele Carol a ales Sinaia ca resedinta regala de vara si a purces la ridicarea Castelului Peles, interesul pentru mica localitate de pe Valea Prahovei a crescut brusc. Multe persoane din anturajul regelui si din protipendada politica si economica romaneasca au investit ridicandu-si, uneori cu o viteza de neinchipuit, vile (adeseori cu aspect de mici palate), animand locul cum nu se mai intamplase niciodata in trecut. In 1912, inca se vindeau parcele si loturi pentru constructia de noi vile si case, iar dupa al doilea razboi balcanic (1912-1913) si dupa primul razboi mondial, unii dintre combatantii de pe front au fost improprietariti, chiar, cu loturi la Sinaia.

In anii 1911-1912, mizand pe interesul cititorilor pentru aceasta mica, dar infloritoare si ofertanta statiune, ziarul Universul isi atrage cititorii, oferind celor care isi faceau abonament pe o durata de un an la respectiva publicatie cate o vila, prin tragere la sorti. Nu mai putin de sapte vile au fost astfel construite si oferite castigatorilor tombolei Universul, fiecare vila fiind inaltata in timp-record – doar in doua-trei luni –, timp in care devenea… obiectiv turistic pentru cititori, organizandu-se excursii de week-end, pentru a viziona starea constructiilor.

Intr-un timp-record – nici o jumatate de an – au fost construite si cele doua impunatoare cladiri la care ne vom referi in continuare (la una dintre ele, indeosebi), respectiv Cazinoul si Hotelul Palace din Sinaia.

In ciuda informatiilor vehiculate in ultimii ani (si care au umplut paginile de internet), cum ca renumitul Cazinou din Sinaia ar fi fost inaugurat in 1913, cercetarea catorva documente simple – fara a ajunge macar la cele prafuite, din arhive – confirma faptul ca inaugurarea superbului „stabiliment” de distractii s-a petrecut cu exact o suta de ani in urma. Primele informatii care mi-au iesit in cale au fost cele din ziarele vremii, care marcau, in iulie 1912, „inaugurarile noastre de la Sinaia”. Era vorba atat despre Cazinou, cat si despre Hotelul Palace, ambele construite la comanda „Societatii Sinaia”. Documentele adunau nu mai putin de sapte semnaturi, intre care se regaseau si cei trei frati De Marcay – Edmond, Edgar si Iv. – despre care se stie ca erau, de asemenea, actionari la cazinourile din Monte Carlo si Nisa, dar si Gh. Gr. Cantacuzino si N. Lahovary – politicieni si mari latifundiari, investitori din partea romaneasca –, precum si un oarecare investitor belgian Gheude si H. Genvre-fiul.

Cazinoul si hotelul din Sinaia s-au construit dupa planurile arhitectului Petre Antonescu, unul dintre cei mai buni arhitecti romani din epoca. Mai multe informatii despre felul in care s-au construit cele doua imobile – cazinoul si hotelul –, despre problemele pe care le-au intampinat, ca si despre felul in care ele au fost surmontate, le-am descoperit intr-un document din colectia domnului Ion C. Rogojanu, care contine caietul de sarcini, devizul descriptiv si registrul de santier. Nu are rost sa intram in detalii tehnice. Sa spunem doar ca informatiile din registru incep in 15 decembrie 1911, cand antreprenorul este rugat sa urgenteze ridicarea baracilor, pentru a se putea incalzi santierul, si se incheie pe 29 mai 1912, cand se dau ultimele indicatii pentru finisarea cazinoului si a hotelului, in vederea apropiatei inaugurari.

Dintre toate detaliile tehnice am retinut unul care iese din seria celor obisnuite, respectiv o modificare ce s-a facut la cererea personala a lui H. Genvre-fiul: „Trecerea de la sala mare de joc spre restaurant (restaurantul hotelului – n.n.) se va inchide intre coloane cu o despartitura de lemn cu geamuri si usa in axa conform desenului remis, cat priveste coloanele actuale vor fi transformate in pilastri patrati (ionique) si golul intre zid si coloana va fi zidit cu caramida de 0,28. Dl antreprenor este rugat a comanda de urgenta aceste modificari”. Modificarea cu pricina era menita a masca un culoar secret, care nu apare in devizul de executie, si care a fost sapat ulterior de angajati ai Cazinoului. Prin acel culoar, jucatorii cu castiguri mari puteau sa treaca fara riscuri din sala de jocuri in hotel.

In fine, cea de a treia confirmare a inaugurarii Cazinoului din Sinaia in anul 1912 am primit-o de la dl conf. univ. Sorin Cristescu, traducatorul scrisorilor Regelui Carol I si ingrijitorul volumului „Carol I. Corespondenta privata”, aparut in anul 2005 la Editura Tritonic. Penultima si respectiv ultima dintre scrisorile trimise de acesta Mariei de Flandra, sora sa, aduc indicii noi cu privire la „tripoul” sinaiot. „Pe 1/15 iunie ne instalam la Sinaia, unde de data aceasta va fi multa insufletire, deoarece noile mari hoteluri, Cazinoul, Teatrul vor atrage multi straini”, ii scrie Carol I, pe 19 mai/1 iunie 1912, de la Sfantul Gheorghe (la capatul croazierei sale pe Dunare). „Sinaia este atat de frumoasa si plina de viata.

S-a construit un nou hotel urias si un cazinou unde, din pacate, se joaca mult prea mult; acum opt zile am asistat la deschiderea acestuia din urma care are si o frumoasa sala de teatru unde se joaca in romaneste si frantuzeste”, o informeaza Regele Carol pe Maria de Flandra, in ultima epistola pe care o trimite acesteia in ziua de 15/28 iulie 1912, de la Castelul Peles. Ambele scrisori se afla la Arhivele Nationale ale Romaniei.

Acum, ca am lamurit chestiunile legate de data reala a inaugurarii Cazinoului din Sinaia, sa mai spunem ca, o data cu plecarea regelui si a protipendadei la Bucuresti, in toamna lui 1912, viata proaspatului „tripou” sinaiot s-a diminuat si s-a stins usor, mai ales ca spre sfarsitul anului se inteteste si conflictul din Balcani, la care pana la urma devine parte si Romania. Pana in iulie 1913, nu mai auzim nimic despre Cazinou. Asta si pentru ca regele daduse de inteles ca, la vreme de razboi, a te distra era imoral. E drept ca jucatorii romani inraiti nu renunta la „vitiul” lor, doar ca se muta pe Coasta de Azur, in cazinourile ale caror principali actionari, dupa cum am aratat, erau tot fratii De Marcay.

In lunile de razboi, mustrandu-l constiinta, poate, baronul De Marcay trimite, de la Nisa, bani in Romania, pentru ajutorarea copiilor saraci, a orfanilor si vaduvelor de razboi. Cu siguranta, el urmarea cu sufletul la gura ce se intampla in Balcani, pentru ca imediat ce s-au pornit negocierile de pace, in iulie 1913, apar si primele anunturi care ii cheama… nu, nu pe jucatorii de bacarra la Cazinou, ci pe cei ce indragesc jocul actorului, la spectcaolele de pe scena Teatrului Cazinoului.

Ziarul Universul face si el o cronica „de sezon” a Sinaiei, care prinde din nou chef de viata, in iulie 1913: „Timpul fiind foarte frumos si viata ieftina, lume multa a inceput sa soseasca la Sinaia, asa ca hotelurile sunt pline si vilele aproape toate ocupate. In aceasta splendida localitate de vilegiatura au revenit vizitatorii obisnuiti sa petreaca sezonul de vara, asa ca in parcul Sinaiei si mai ales in cazinou se vede iar animatia din alti ani. Cazinoul e foarte frecventat, fiindca are atractii numeroase.

Redeschiderea teatrului Cazinoului a fost primita cu mare bucurie, si lume multa vine in fiecare seara sa-i rasplateasca cu aplauze bine meritate pe artistii reputati ai trupei franceze de comedie si ai teatrului de varietati, dintre care citam pe dra Marcelle Raymond, «chanteuse de genre»; Georgel in repertoriul sau; Gyp, transformist etc. (…) Directia Cazinoului anunta o serie de spectacole senzationale cu concursul celor mai celebri artisti din teatrele europene”. Cronica e datata 20 iulie 1913. Adica la un an de la inaugurare. Cazinoul trepideaza de viata, de bucurii si de tragedii, pana in septembrie, cand se inchide din nou, pentru a fi redeschis la jumatatea lunii decembrie, o data cu „sezonul de iarna”.

Trecerea in noul an 1914 o fac cu fast sinaiotii si oaspetii lor din hoteluri si cazinou… cu bal mascat, meniuri gourmet si focuri de artificii. Dupa care, din nou, institutia intra in umbra, pana in 1919… Abia anii intrebelici il vor ridica acolo unde ii era dintru inceput locul, devenind una dintre atractiile Vaii Prahovei si a Romaniei Mari. (Cer iertare celor care se asteptau sa gaseasca in aceste pagini anecdote, legende si hiperbole – promit sa revin cu povesti incitante intr-o editie viitoare; acum se cerea o precizare, pentru a fixa inceputurile Cazinoului sinaiot.)

§ Dorim sa multumim redactiei Jurnalul pentru materialul de mai sus. §

Casino Sinaia – 100 ani de lumini şi umbre

Ne apropiem de sfârşitul anului, zilele parcă zboară… N-am avut răgazul necesar pentru a scrie atât cât aş fi vrut despre ce am mai văzut anul acesta, despre ce mi-a plăcut ori despre ce m-a dezamăgit. Aşa că, în prag de Sărbători, am ales Casinoul Sinaia! Pentru că mi-am dorit sa-l văd, pentru că mi-a plăcut, pentru că îmi doresc să nu îl ocoliţi în excursiile dumneavoastră pe Valea Prahovei.

Anul acesta, după ce doi ani la rând am fost de Paşte în Bulgaria, am hotărât împreună cu familia mea să petrecem vacanţa de 1Mai şi Paşte la Sinaia. Într-o seară, cu puţin timp înaintea zilelor libere, am auzit la radio o ştire despre includerea în circuitul turistic a Casinoului din Sinaia. Pe 27 aprilie 2013 Casinoul şi-a deschis uşile pentru vizitatori iar pe 2 mai i-am fost şi noi oaspeţi.

În copilărie mi se părea că toate drumurile din Sinaia duc spre parcul cu brazi uriaşi şi veveriţe şi că toate aleile parcului duc spre o clădire mare, albă, frumoasă ca un palat.

Clădirea elegantă mă fascina iar uşile grele, veşnic ferecate şi ferestrele închise cu perdele care nu se mişcau niciodată îi dădeau un aer misterios. La fel de misterioase îmi păreau şi fragmentele din poveştile celor mai în vârstă din familie care ajungeau când şi când la urechile noastre, ale copiilor. Poveşti cu regi şi regine, cu prinţi şi prinţese, cu trăsuri şi automobile de epocă, cu tineri de bani gata care-şi pierdeau averile într-o seară, cu doamne elegante care plecau acasă fără diamante şi blănuri… Apoi, discuţii pe un ton şi mai scăzut despre cei care în vremea copilăriei mele, în anii 70-80, veneau pentru aşa-zise acţiuni de protocol la Casino. Întrebările noastre, ale copiilor, nu-şi prea găseau răspunsul… Hotărât lucru, era mai bine să ne vedem de joacă pe aleile umbroase ale parcului care atunci, desigur, nu purta numele Prinţului Ghica.

După 1990 am aflat cele mai multe răspunsuri la întrebările despre clădirea misterioasă şi elegantă din parcul Sinaiei dar încă mulţi ani uşile Casinoului s-au încăpăţânat să rămână închise pentru mine. Ştiam că se organizează multe evenimente la Casino – spectacole, expoziţii, lansări de carte – dar n-a fost să fie… Până într-o iarnă, acum vreo cinci ani, când am păşit pentru prima oară în Casino cu ocazia unui târg de confecţii şi încălţăminte! Mi-aş fi dorit altceva pentru prima noastră întâlnire, poate un concert, poate un bal – a se înţelege o nuntă, un revelion – dar m-am mulţumit cu puţin… Am intrat doar în foaier şi în Sala Oglinzilor, era lume multă, înghesuială! Mi-am cumpărat o poşetă dar am plecat dezamăgită… Ca un copil căruia îi arăţi o ciocolată dar îi spui că trebuie să mănînce doar o bucăţică!

În anii următori s-au deschis pentru public Galeriile Regale, amenajate în anexele Casinoului. De câte ori am venit la Sinaia am admirat operele de artă expuse dar tot nu am ajuns să-mi îndeplinesc dorinţa de vedea pe îndelete sălile principale ale Casinoului.

În 2012 Festivalul Sinaia Forever a avut ca vedetă tocmai Casinoul, sărbătorit de sinăieni şi de turişti cu ocazia împlinirii a 100 ani. Casinoul şi-a primit toţi vizitatorii – şi n-au fost puţini – organizând tururi ghidate gratuite pe toată durata desfăşurării Festivalului. Cum evenimentul a fost anunţat din timp n-ar fi trebuit să lipsesc de la aniversare dar, spre ruşinea mea, m-am trezit prea târziu şi n-am mai găsit camere libere… Doamna Michi mi-a făcut însă o mare bucurie, nu a ratat ocazia şi a vizitat Cazinoul, povestindu-ne apoi şi nouă cu mare generozitate! Sărut mâna, Doamnă!

Deci, după muuuulţi ani de când ne-am cunoscut de la distanţă, după o primă întâlnire care m-a decepţionat, după ce ani la rând am vizitat expozitiile de pictură fără a avea acces în sălile principale ale clădirii, anul acesta am reuşit în sfârşit să vizitez Casinoul! Prima dată înainte de Paşte, a doua oară la începutul lunii noiembrie… Prima oară am fost surprinşi de încăperile fastuoase şi concentraţi la povestirea extrem de bogată în amănunte a doamnei care ne-a fost ghid în timp ce la a doua vizită am acordat mai mare atenţie detaliilor şi am facut mai multe fotografii. În noiembrie am vizitat Casinoul seara, era deja întuneric afară iar interiorul clădirii era luminat feeric, s-au aprins toate candelabrele şi aplicelele din cristal. Clădirea pare mult mai frumoasă luminată ca de bal!

Biletele de acces se cumpără de la intrarea secundară, dinspre Galeriile Regale de Pictură. Pentru turul ghidat complet care include vizitarea Casinoului şi Galeriei Regale preţul întreg al unui bilet este de 15 lei. Copiii, pensionarii şi persoanele cu dizabilităţi beneficiază de reducere-10 lei. Dacă doriţi să admiraţi doar expoziţiile permanente şi temporare din sălile Galeriei Regale puteţi opta pentru turul parţial – 5 lei preţ întreg, 3 lei – preţ redus.

Turul complet al Casinoului durează aproximativ 45 minute, se intră din oră în oră, cu 15 minute înainte de ora fixă. După vizita noastră de la începutul lunii noiembrie s-a trecut la programul de vizitare de iarnă, astfel încât până în aprilie Casinoul primeşte turiştii de joi până duminică, intre orele 10-17. Eventualele evenimente organizate la Casinou pot modifica acest program de vizitare.

În prezent turul complet cuprinde pe palierul principal al clădirii Foaierul, Sala de Teatru, Cabinetul Baronului de Marcay, Sala Oglinzilor, Cabinetul Verde, Sala Baccara, Sala Prinţul Ghica iar pe palierul secundar sălile ce alcătuiesc Galeria Regală – Carol I, Ferdinand, Regina Maria, Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu.

Turul ghidat începe de la intrarea principală a clădirii. După ce urcaţi scările exterioare veţi pătrunde într-un spaţiu interzis turiştilor zeci de ani. Foaierul, încăperea care face trecerea către toate sălile importante ale Casinoului, este locul în care ghidul prezintă pe larg istoria clădirii. La prima intrare în Casino turistul se va afla cu siguranţă într-o dilemă – să asculte detaliile extrem de interesante din povestea ghidului, să privească uimit superbele încăperi… De la început suntem anunţaţi că putem face fotografii fără a plăti o taxă suplimentară! Bravo, aşa ar trebui să se întâmple şi în alte muzee dar vizitatorii sunt în faţa unei alte provocări! Toată lumea vrea să plece acasă cu cât mai multe fotografii…

Pe scurt, povestea de 100 ani a Casinoului din Sinaia, astăzi monument istoric…

După ce Regele Carol I al României a ales Sinaia ca reşedinţă regală de vară şi a început ridicarea Castelului Peleş interesul investitorilor pentru mica localitate de pe Valea Prahovei a sporit dintr-o dată. Vile elegante, cu o arhitectură deosebită, aparţinând personalităţilor din lumea politică, economică şi artistică a vremii se construiau peste noapte. În 1879 se inaugurează calea ferată Bucureşti-Sinaia. În 1881 se amenajează cu ajutorul arhitectului peisagist elveţian Eder parcul oraşului pe terenul donat de Prinţul Dimitrie Ghica, prim-ministru al României, apropiat al Regelui Carol I. În 1890 primele becuri electrice se aprind în Sinaia, înlocuind vechile lămpi cu gaz, primele fiind iluminate parcul, bulevardul, Hotelul Caraiman şi câteva vile.

Sinaia se transformă rapid dintr-o localitate necunoscută în staţiune de lux cu hoteluri, vile, cazinouri, grădină zoologică, parc de promenadă, băi de hidroterapie, şcoală de călărie, cinematograf, restaurante, magazine de lux, berării şi cofetării.

Iniţiaţiva construirii la Sinaia a unui nou casinou care să poată rivaliza cu cele mai cunoscute edificii de acest gen din Europa aparţine Regelui Carol I. Casinoul urma să se ridice în partea de nord a Parcului, pe locul primei vile din Sinaia care a aparţinut Prinţului Dimitrie Ghica. În mai puţin de jumătate de an au fost construite, după planurile arhitectului Petre Antonescu, Casinoul şi Hotelul Palace. Presa vremii anunţa în luna iulie a anului 1912 inaugurarea la Sinaia a acestor clădiri impunătoare, care şi-ar fi putut găsi locul în oricare dintre capitalele Europei.

Alături de Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Sinaia, principalii acţionari ai Casinoului din Sinaia au fost baronii francezi Edmond, Edgar şi Iv de Marcay- acţionari şi la casinourile din Nisa şi Monte Carlo. Pe lista acţionarilor se regăsesc însă şi politicieni şi mari latifundiari români cum ar fi Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit de contemporanii săi Nababul datorită averii sale fabuloase şi Nicolae Lahovary.

Duminică 21 iulie 1912, Casinoul din Sinaia a fost inaugurat printr-un spectacol prezentat de celebrul om de teatru Alexandru Davilla, în prezenţa familiei regale şi a prim ministrului din acea vreme, Titu Maiorescu. Pe scena sălii de teatru a concertat George Enescu iar grandioase focuri de artificii au luminat cerul anunţând deschiderea unuia dintre cele mai luxoase casinouri ale Europei.

Veştile despre inaugurarea Casinoului din staţiunea reşedinţă de vară a Casei Regale a României s-au răspândit rapid. Se spunea că ar fi fost mai frumos decât celebrul Casino din Monte Carlo… Cazul fraţilor Loebel care şi-au pierdut întreaga avere şi s-au sinucis la doar două zile după inaugurare s-a aflat pe prima pagină a ziarelor din Viena.

Regele Carol I şi-a dorit ca Sinaia să aibă un casinou renumit dar nu a întârziat să-şi manifeste nemulţumirea considerând că se pun în joc sume mult prea mari de bani. Cum însă baronii de Marcay erau extrem de generoşi sprijinînd prin donaţii consistente văduvele de război şi orfanii, Regele Carol I, recunoscut prin severitatea sa, a devenit mai indulgent fată de activitatea desfăşurată la Casinoul din Sinaia.

Spre sfârşitul anul 1912 reizbucnesc violent conflictele în Balcani iar până în vara anului următor nu se mai aude nimic despre Casino. După ce lumea se linişteşte pe scena salii de teatru a Casinoului revin cele mai renumite trupe franceze de comedie şi teatru de varietăti. Jucători din România şi din multe ţări europene sunt din ce în ce mai atraşi de mirajul Casinoului din Sinaia.

Revelionul anului 1914 este sărbătorit cu bal mascat, valuri de şampanie şi focuri de artificii dar în scurt timp primul război mondial stinge pentru o vreme luminile Casinoului.

Anii interbelici aduc României o perioadă de prosperitate, în anii 30 încasările Casinoului atingând apogeul. Locuitorii Sinaiei erau obişnuiţi cu prezenţa în oraşul lor a membrilor caselor regale europene, a marilor industriaşi, moşieri şi bancheri, a celor mai renumiţi artişti ai vremii. Doamne elegante, maşini luxoase, petreceri fastuoase erau nelipsite din peisajul micii localităţi prahovene. Europa prosperă an după an, România cunoaşte o înflorire economică, culturală, artistică fără precedent în istorie dar umbrele unui nou conflict militar se profilează ameninţător!

România se pregăteşte de război iar Casinoul din Sinaia este închis în 1941 din ordinul Mareşalului Antonescu. Redeschis în seara de Crăciun a anului 1945, Casinoul îşi trăieşte ultimele clipe de viaţă. Întoarcerea la prosperitatea anilor interbelici este doar o iluzie, un vis dintr-o seară de Crăciun… Lipsit de strălucirea de odinioară, abia respiră până în anul 1947 când Gheorghe Gheorghiu Dej îl închide pe motiv că reprezintă un simbol al decadenţei burgheze. Toate obiectele de valoare din Casinou au fost furate sau distruse… Pentru o scurtă perioadă de timp în clădirea Casinoului îşi desfăşoară activitatea Societatea de Cruce Roşie.

Din 1955 Casinoul a devenit sediu al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sinaia. În anii 70 a fost reparat fără a suferi modificări importante apoi a fost destinat unor activităţi de protocol, fiind închis o lungă perioadă de timp atât pentru locuitorii Sinaiei cât şi pentru turişti.

În prezent Casinoul aparţine Consiliului Local al oraşului Sinaia şi este administrat de Societatea Sinaia Forever. Este gazda unor importante evenimente-expoziţii, conferinţe, spectacole de teatru, concerte, prezentări de modă. Sălile fastuoase, decorate de sărbătoare sunt cadrul perfect pentru nunţi ori alte petreceri sclipitoare. Cu ocazia împlinirii vârstei de 100 ani, pe perioada desfăşurării Festivalului Sinaia Forever din septembrie 2012, administratorii Casinoului au hotărât organizarea unor tururi ghidate gratuite prin sălile superbe ale clădirii -monument istoric. Numărul mare de vizitatori şi entuziasmul acestora i-au determinat pe actualii proprietari şi administratori să decidă includerea Casinoului Sinaia în circuitul turistic. De pe 27 aprilie 2013 când şi-a deschis larg uşile pentru toţi cei care doresc să-i admire interiorul elegant şi să-i afle fascinanta poveste până în luna noiembrie 2013 Casinoul a avut peste 8000 vizitatori români şi străini.

Cât timp am ascultat povestirea ghidului am admirat Foaierul- Holul de Întâmpinare-cu o suprafaţă de aproximativ 200 mp, decorat cu tablouri şi oglinzi uriaşe. După ce am urcat câteva trepte în stânga Foaierului, am fost invitaţi în Sala de Teatru. Am luat loc pentru câteva minute, ascultând continuarea poveştii Casinoului din Sinaia. Cu o suprafaţă de 225 mp şi 400 locuri-dintre care 100 la balcon-Sala de Teatru impresionează de la prima vedere prin eleganţa detaliilor arhitecturale. Aflăm că are o acustică foarte bună, aici având loc de-a lungul anilor numeroase concerte susţinute de artişti renumiţi din România şi din străinătate.

Din fericire s-a păstrat pianul pe care a concertat George Enescu în urmă cu 100 ani, în seara inaugurării Casinoului. Sala de teatru arată aproape la fel ca acum un secol doar culorile în care este zugrăvită astăzi diferă, iniţial erau mult mai vii. Au dispărut şi cele două loje regale, amplasate de o parte şi de alta a scenei. Pe motiv că ocupă mult prea mult spaţiu, lojele destinate Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta au fost desfiinţate.

Am revenit în Foaierul Casinoului şi am fost conduşi la etajul I al clădirii. Am admirat Sala de Teatru şi de la balcon, cu siguranţă una dintre cele mai elegante din ţara noastră. Aplauzele ar trebui să răsune mult mai des în sala de teatru… Sunt sigură că dacă ar fi spectacole de teatru sau concerte în fiecare săptămână s-ar bucura de mare succes în rândul sinăienilor dar şi al turiştilor. Eu mi-aş dori ca atunci când vin la Sinaia să pot merge seara la un spectacol în sala superbă a Casinoului!

Următoarea încăpere pe care am văzut-o la etaj este Cabinetul Baronul de Marcay. Aici aveau loc adeseori până în zori, la adăpost de privirile indiscrete ale curioşilor, jocuri de cărţi cu miză uriaşă. Cu toate acestea, se discuta mult la evenimentele mondene ale vremii despre sumele mari de bani pe care cei mai bogaţi bancheri şi industriaşi le pierdeau în favoarea Regelui Carol al II-lea.

Ghidul a precizat că această cameră a devenit după renovarea din anii 70, favorita Elenei Ceauşescu. Din această perioadă s-au păstrat mobilierul comandat la Bucureşti, candelabrul din cristal de Mediaş şi covorul de Cisnădie. În acest cabinet au loc în prezent întâlniri oficiale ale reprezentanţilor oraşului Sinaia şi se oficiază, la cerere, cununii civile.

Am fost invitaţi în balconaşul camerei cu vedere spre parcul Casinoului şi spre munte. Până in clipa în care am păşit pentru prima dată în acest balcon n-am sţiut despre existenţa acestui loc minunat, situat în spatele Casinoului. Preveliştea este superbă iar parcul decorat cu statui, în mijlocul căruia se află o fânână arteziană este asemănător teraselor Castelului Peleş.

Am revenit pe palierul etajului I şi am avut răgazul necesar pentru a admira de la înălţime foaierul elegant cu oglinzi sclipitoare. Vizitatorii nu au acces pe terasa Casinoului, ghidul ne-a arătat doar uşa blocată. Singura modificare importantă adusă în timp etajului a fost închiderea arcadei care permitea vizionarea de la balcon a jocului de ruletă din Sala Mare a Casinoului. Aceasta era situată vis-a vis de arcada sub care se află şi astăzi intrarea la balconul Sălii de Teatru.

Ne-au atras atenţia tablourile care decorează pereţii foaierului, casei scărilor, holului etajului I. Am regăsit ca personaj principal al unor picturi chiar Casinoul! Am aflat că toţi pictorii ale căror expoziţii au fost găzduite de Casinou au dăruit în semn de recunoştinţă oraşului Sinaia cel puţin un tablou, astfel încât astăzi Sinaia se poate lăuda cu o pinacotecă de invidiat. Şi ce spaţiu ar putea fi mai potrivit pentru o colecţie de artă decât interiorul somptuos al Casinoului Sinaia…

Am coborât scările largi, elegante revenind la parter, în Holul de Întâmpinare al Casinoului. Am fost conduşi spre Sala Oglinzilor-Sala Mare-cu o suprafaţă de 650 mp, locul unde în perioada de glorie a Casinoului erau amplasate 13 mese de ruletă. Tot mobilierul se schimba o dată la doi ani şi nu s-a mai păstrat nimic până astăzi. Cei peste 100 crupieri erau selectaţi cu atenţie, nu aveau voie să participe la joc şi, teoretic, era interzis să primească bacşiş. Dar, cum regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, mesele de joc aveau mici lăcaşuri secrete în care, seară de seară, cei mai norocoşi jucători lăsau bani pentru crupieri.

Cum intri dinspre foaier, în partea draptă a Sălii Oglinzilor sunt astăzi arcade înalte, susţinute de coloane zvelte ce conferă eleganţă sălii. În spaţiile libere dintre coloane erau iniţial uşile care separau Sala Mare, destinată jocului de ruletă, de cafeneaua Casinoului. Doamne şi domnişoare elegante ce însoţeau domnii aflaţi în sălile de joc savurau pe îndelete o prăjitură alături de o cafea aromată ori o limonadă rece. Era locul rezervat bârfelor despre ultimele evenimente mondene ale vremii dar şi prilejul de aş etala ultimele rochii, blănuri şi pălării abia aduse de la Paris. Cele mai multe dintre doamne se mulţumeau să-şi pereacă timpul la cafenea sperând că domnii pe care-i însoţeau vor avea noroc. Iar euforia câştigului îi făcea desigur generoşi, doamnele având partea lor din câştig, de obicei o bijuterie după a cărei valoare ghiceai cât de norocoşi au fost domnii…

Erau însă şi doamne curajoase care nu se mulţumeau cu bârfele din cafenea şi îşi încercau norocul în sălile de joc. Adeseori îşi pierdeau bijuteriile cu diamante, perlele veritabile ori blănurile de lux atrase de mirajul unui câştig rapid. Nu degeaba se spunea că doritorii de chilipiruri dădeau târcoale Casinoului de unde puteau cumpăra blănuri, ceasuri ori bijuterii la preţuri fără concurenţă!

Astăzi Sala Oglinzilor pare o mare sală de bal, imaginea jocului de ruletă a rămas în amintire… Numele sălii vine de la oglinzile uriaşe care decoreză trei laturi ale încăperii, multiplicând la nesfârşit imaginile şi dând impresia unui spaţiu mult mai mare! Aflat în încăpere te simţi ca Alice în Ţara Minunilor, senzaţia că eşti înconjurat de alte săli identice celei în care te afli fiind doar o iluzie optică.

Multe dintre oglinzi s-au păstrat de la deschiderea Casinoului, de acum 100 ani, dar câteva dintre ele s-au spart de-a lungul timpului şi au fost înlocuite. Toate privirile sunt atrase de corpurile de iluminat din cristal de Mediaş, la fel de frumoase în toate încăperile Casinoului. Aflăm de la ghidul nostru că nu s-a păstrat niciunul dintre candelabrele şi aplicele existente la inaugurarea Casinoului, cele de astăzi fiind comandate la Mediaş, cu ocazia renovării din anii 70. Se spune că ar fi mai frumoase decât cele originale…

Partea de sus a Sălii Oglinzilor este bogat ornamentată, cu medalioane nepictate, decorate cu elemente simbolice, aducătoare de noroc. De altfel, în toate încăperile Casinoului sunt prezente aceste simboluri-capete de berbec, cornul abundenţei şi alte reprezentări mitologice ale norocului şi bogăţiei. În ceea ce priveşte medalioanele, acestea nu au fost niciodată pictate aşa cum sunt cele care decorează Casinoul din Monte Carlo. De altfel, având în vedere că baronii de Marcay erau acţionari principali la ambele casinouri, s-a insistat asupra faptului că superba clădire a Casinoului din Sinaia nu este altceva decât o copie a celebrului Casino din Monte Carlo. În realitate, baronii de Marcay au impus doar câteva câteva elemente împrumutate din arhitectura Casinoului Monte Carlo, cel din Sinaia fiind o construcţie de concepţie românească, semnată de renumitul arhitect Petre Antonescu.

În timp ce admiram Sala Oglinzilor am aflat că la începutul existenţei sale Casinoul din Sinaia a fost încălzit cu ajutorul unei centrale proprii pe lemn. Căldura pătrundea în Sala Mare prin pereţi, instalaţiile fiind mascate de grătare fine, care treceau cu uşurinţă neobservate. Chiar dacă astăzi dispune de o centrală modernă, vechile grătare s-au păstrat, la fel ca şi gurile de aerisire mascate de stucatura din partea superioară a încăperii. Funcţionează şi astăzi difuzoarele ascunse de aplicele de cristal de pe pereţi. Casinoul din Sinaia nu este doar una dintre cele mai frumoase clădiri ale începutului secolului XX, a fost la momentul construirii sale şi o clădire cu dotări dintre cele mai moderne.

Ne-am despărţit cu greu de Sala Oglinzilor, este încăperea care m-a fascinat şi în care aş fi rămas ore întregi fără să mă plictisesc… Am trecut în Salonul Verde-La Salle Privee sau Sala Mică-locul unde erau amplasate doar două mese de ruletă. Aici jucau cei mai bogaţi oaspeţi ai Cazinoului, miza minimă fiind de cel puţin cinci ori mai mare decât în Sala Mare.

Această încăpere-cu ieşire directă spre grădina Casinoului-a devenit după renovarea din anii 70 favorita lui Nicolae Ceauşescu. La fel ca în Cabinetul Baronului de Marcay de la etaj, mobilierul, covorul şi candelabrul din cristal se păstrează neschimbate din anii 70. Se spune că la una dintre petrecerile de Revelion din Sala Mică ar fi fost invitat preşedintele Bulgariei, Todor Jivkov împreună cu fiica sa, Liudmila. Aş fi putut trece peste aceşti ani dar, din păcate, umbrele istoriei noastre s-au aşternut şi peste clădirea elegantă a Casinoului din Sinaia…

Am revenit în Sala Oglinzilor din care am trecut în Sala Baccara denumită şi Sala Ovală datorită formei sale. Această încăpere luminoasă-destinată în vremea de glorie a Casinoului jocului de cărţi, rummy, table -are o suprafaţă de 336 mp, fiind bogat decorată cu aceleaşi simboluri aducătoare de noroc. Şemineul are astăzi rol pur decorativ, nu este funcţional. În perioada de început a Casinoului, pe când exista centrala cu lemne, prin gura mascată de şemineu pătrundea căldură. În armonie deplină cu forma sălii, ferestrele sunt şi ele semiovale. Iniţial în locul acestora erau uşi prin care se ieşea în grădină.

În perioada interbelică împătimiţii jocurilor de noroc urcau împinşi de himera câştigurilor uriaşe în trenurile plăcerii ce plecau în fiecare sâmbătă şi duminică la prânz din gara Bucureşti cu destinaţia Sinaia. Aveau şi timp de o cafea până la ora 16 când se deschideau sălile de joc la Casinou. Desigur, cei mai bogaţi coborau din automobile de lux, elegante şi extrem de costisitoare pe care le mai admirăm şi astăzi la câte o paradă a maşinilor de epocă. Dar nu numai românii erau atraşi de mirajul Casinoului Sinaia. Vecinii noştri din Ungaria coborau cu buzunarele pline pe peronul Gării Sinaia din Expresul de Budapesta care circula fără oprire, cu bilete dus-întors. Pasagerii din acest tren nu aveau nevoie de paşaport la graniţă ştiut fiind că unicul scop al trecerii frontierei în România era petrecerea unei seri la Casinoul Sinaia.

Nu este de mirare că în anii dintre cele două războaie mondiale Casinoul Sinaia-supranumit Casa Diavolului- atinge nivelul de vârf al încasărilor, în multe seri primind un număr impresionant de 800 oaspeţi. Înainte de a-şi încerca norocul în sălile Casinoului cei mai mulţi jucători aruncau câte un bănuţ în fântâna din faţa intrării dar mai cum seamă aveau grijă să dea o raită prin bazarul turcului Benli, amplasat în apropierea Casinoului, pe Strada Octavian Goga de astăzi. Turcul simţise mirosul banilor… Culori, arome şi gusturi orientale adusese Benli la poalele Bucegilor iar toţi oaspeţii Sinaiei îi treceau pragul! Podoabe din aur şi argint, chihlimbar şi jad, dulciuri de la Stambul, şaluri de mătase, narghilele, tutun şi cafea… Turcul scotea bani de la bogaţi şi săraci, maturi şi copii care nu ieşeau din bazar fără a cumpăra ceva după poftă şi după mărimea portofelului… dar şi de la doamnele credule care veniseră la Sinaia cu gândul de a se îmbogăţi la ruletă. Benli ochea câte o doamnă elegantă ce sorbea cu graţie o ceşcuţă de cafea turcească adevărată, preparată la nisip cum numai turcii ştiu face. Îi cerea ceaşca printr-un semn discret apoi îi pasa la fel de discret-în schimbul unei sume de bani- un bilet cu numerele norocoase pentru a le încerca seara la ruletă. A fost destul ca numerele să iasă câştigătoare într-o seară apoi turcul a devenit celebru pentru talentul sau!

Sălile de joc se închideau la ora 21.30 astfel încât cei mai mulţi jucători aveau timp să ia o trăsură din faţa Casinoului şi să ajungă la gară pentru a se întoarce la Bucureşti cu trenul ce pleca la ora 22. Cei cu bani mulţi rămâneau, jocul continuând în cele două săli private până în zorii zilei. În sălile mici ale Casinoului s-au pierdut şi s-au câştigat averi uriaşe, s-au pus la cale mari afaceri, s-au făcut jocurile politice ale vremii…

Musafirii cu dare de mână ai Casinoului nu plecau în aceeaşi seară spre Bucureşti ci rezervau camere la cel mai nou şi elegant hotel din Sinaia, inaugurat odată cu Casinoul, Hotelul Palace. Cum hotelul şi Casinoul sunt amplasate la mică distanţă unul de altul, multă vreme s-a crezut că tunelul secret ce leagă cele două construcţii este doar o legendă dar acesta există cu adevărat. Personalităţi ale vremii, puternici bancheri ori oameni politici soseau adeseori în taină la Casino pentru diverse afaceri sau pur şi simplu pentru plăcerea de a juca. Alteori la capătul tunelului aştepta o amantă mai mult sau mai puţin secretă, care venea neînsoţită la hotel sau la Casino… Domnii care doreau să păstreze discreţia se cazau la hotelul Palace apoi pur şi simplu dispăreau într-o clipă, ajungând rapid prin tunelul bine ventilat şi iluminat la Casino. Sălile private ale acestuia îi puneau la adăpost de curiozitatea mulţimii.

Ultima încăpere care se vizitează pe palierul principal este Sala Prinţul Dimitrie Ghica sau Sala cu Struguri, fostul restaurant al Casinoului. Despărţit printr-o uşă glasvant de Sala Oglinzilor, acest spaţiu este astăzi destinat unor evenimente mai restânse, având o suprafaţă de doar 80 mp. Ghirlanda de struguri şi frunze de viţă de vie ce înconjoară plafonul se păstrează de acum 100 ani dar fresca ce împodobea tavanul având ca personaj principal pe veselul zeu Bachus a fost distrusă la renovarea din anii 70.

Restaurantul Casinoului Sinaia şi-a câştigat rapid o clientelă selectă, fiind aduşi bucătari şi chelneri şcoliţi la cele mai cunoscute localuri din Bucureşti. Orchestre şi cântăreţi renumiţi cântau seară de seară în acest loc, Maria Tănase, Ionescu Gion, Gică Petrescu fiind doar câteva nume celebre…

Din Sala cu Struguri am coborăt scările spre Galeriile Regale, revenind practic în locul de unde am cumpărat biletele de intrare. În Sala de Expoziţii Nicolae Grigorescu-amenajată în spaţiul în care odinioară erau prăvăliile de lux ale Casinoului Sinaia – este expusă permanent Colecţia de tablouri şi desene Prof. Maria şi Augustin Costinescu. Augustin Costinescu a donat oraşului Sinaia peste 100 picturi şi desene din diverse etape ale carierei sale artistice împreună cu câteva sculpturi colecţionate de-a lungul timpului. Ne-au vrăjit peisajele cu un colorit discret-nu lipseşte Balcicul-, expresivitatea balerinelor, arlechinilor şi columbinelor, sălile de bal în care pesonajele graţioase parcă plutesc… Există o nuanţă de galben cunoscută în lumea artistică sub numele de galben Costinescu. Maestrul Augustin Costinescu, numit de criticii de artă bijutierul levantin al culorii, poate fi adeseori întâlnit în miljocul tablourilor sale, în galeria de artă de la Casinoul Sinaia, alături de şevaletul şi vopselele sale, aici fiind şi atelierul sau de lucru. Pe o latură a sălii de expoziţie se află tablouri din colecţia dăruită oraşului Sinaia-multe dintre picturile donate împodobesc pereţii Holului de Întâmpinare al Casinoului-iar pe cealaltă latură sunt expuse tablouri ale maestrului Costinescu destinate vânzării.

În Sală de expoziţie Ştefan Luchian am admirat galeria permanentă a tânărului pictor sibian Bogdan Mihai Radu, Casinoul Sinaia fiind chiar personajul central al unora dintre picturile acestuia. Anul trecut, în luna decembrie, Bogdan Mihai Radu a donat oraşului Sinaia 15 dintre cele mai reprezentative tablouri ale sale. Alături de impresionanta colecţie a maestrului Augustin Costinescu, donaţiile pictorilor Mihail Gavril şi Bogdan Mihai Radu pot fi admirate în permananţă de vizitatorii Galeriei Regale de la Casinoul Sinaia. Cum oraşul Sinaia se poate lăuda deja cu o pinacotecă de mare valoare, una din intenţiile sale de viitor este amenajarea unui muzeu de artă contemporană românească.

În celelalte săli ale Galeriei Regale sunt organizate expoziţii cu caracter temporar ale artiştilor plastici români dar şi din alte ţări. Sălile ce alcătuiesc astăzi Galeria Regală sunt de fapt fostele spaţii anexe ale Casinoului. Doar Sala Nicolae Grigorescu de astăzi era cunoscută turiştilor pe timpuri, aici fiind în anii de glorie ai Casinoului cochete magazine cu obiecte de lux. Cum în ultimii ani Centrul de Conferinţe ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Casinoului Sinaia s-a aflat adeseori în situaţia de a nu avea suficient spaţiu pentru evenimentele programate s-a hotărât amenajarea spaţiului nefolosit, rezervat pe timpuri garajelor, atelierelor şi cramei. Aceste anexe au fost tranformate în săli care găzduiesc expoziţiile temporare de artă plastică ce se pot transforma, la nevoie, în săli de şedinţe, conferinţe, lansări de carte ori alte evenimente de acest gen.

Turul ghidat se termină după prezentarea GaleriilorRegale iar ghidul se desparte de grupul de turişti pe care i-a însoţit timp de aproape o oră prin sălile splendide ale Casinoului. Povestirile ghidului ne-au purtat gândurile spre vremurile în care Casinoul, feeric luminat, era animat seară de seară de sute de domni şi doamne elegante, împătimiţi ai jocurilor de noroc ori pur şi simplu dornici de o ieşire într-unul dintre cele mai la modă locuri ale vremii, de crupieri, chelneri, garderobiere ori florărese, când viaţa se trăia alert în ritm de charleston şi foxtrot…

Mi-a plăcut că după ce turul ghidat se încheie nimeni nu te zoreşte să părăseşti sălile de expoziţie, desigur nu te poţi întoarce în sălile principale ale Casinoului unde nu este permisă intrarea decât în compania ghidului. Poţi admira în voie operele de artă expuse iar ghidul nu-şi ia rămas bun de la turiştii pe care i-a insoţit înainte de a-i invita la o cafea în Cafeneaua Regală a Casinoului. Se laudă că au cea mai ieftină şi cea mai bună cafea din Sinaia, preparată după reţetele regale. Eu nu am încercat-o încă! Am studiat în schimb oferta cafenelei. Data viitoare, cu siguranţă voi savura o cafea, o ciocolată caldă sau un ceai… Alegerea nu este uşoară! Poţi alege Cafeaua Regelui Ferdinad-cu lapte şi biscuiţi, Cafeaua Regelui Carol I-cu frişcă şi coniac, Cafeaua Reginei Maria-cu miere şi zahăr brun, Cafeaua Reginei Elisabeta-cu frişcă şi ciocolată… Dacă aroma cafelei nu vă tentează, poftiţi la un cappucino imperial sau la o ciocolată regală! Dacă iubiţi ceaiul, vi s-a pregătit Suita de ceaiuri de la Castel care se pot servi fierbinţi ori cu gheaţă, în funcţie de vreme şi dispoziţie. Iasomie, bergamotă, coajă de lămâie şi portocală, petale de trandafir, ghimbir, anason, cuişoare ori migdale… În timp ce citiţi, într-o zi friguroasă de decembrie din apropierea Crăciunului, încercaţi, vă rog,să simţiţi aromele ce te poartă cu gândul la vremuri demult trecute…

Mai sunt puţine zile până când vom trece într-un alt an iar Casinoul Sinaia va serba Revelionul printr-o petrecere nebună, în stilul anilor interbelici. Tema propusă de organizatori este Charleston! Domnii sunt aşteptaţi în smoking sau costum negru iar doamnele sunt îndemnate să poarte ţinute retro şi să scotocească în caseta de bijuterii a bunicii după şiragurile de perle. Mai greu cu dansul, dar vor fi dansatori profesionişti care vor anima ringul pe ritmurile veşnic tinere ale anilor 30.

Pasul mare al includerii Casinoului Sinaia în circuitul turistic a fost făcut! Ar fi păcat ca Sala de Teatru să fie folosită doar de câteva ori pe an. Poate că teatrele din oraşele mari apropiate de Sinaia-Bucureşti, Braşov, Ploieşti-ar fi interesate să colaboreze cu Casinoul Sinaia! Primul meu gând s-a îndreptat spreTeatrul de Opereta din Bucureşti a cărei sală se află în renovare de multă vreme…

Cred că vizitatorii ar fi încântaţi să urmărească un film documentar despre istoria Sinaiei şi a Casinoului proiectat pe un ecran într-una dintre sălile mari sau mai degrabă tot în Sala de Teatru. Liniştea din Casinou este aproape apăsătoare. Cum vechile difuzoare sunt încă funcţionale muzica anilor 30 ar fi un fond sonor binevenit…

Mi-aş fi dorit ca turul ghidat să includă şi Grădina Regală Carol I pe care am admirat-o doar de la balconul Cabinetului Baronului de Marcay. Ghidul ne-a spus că mulţi vizitatori ar dori să admire grădina de aproape dar că în acest caz vizita ar dura prea mult. Ar fi bine ca cei care au plătit biletul pentru turul complet să poată savura, de primăvara până toamna târziu, o cafea sau un ceai din oferta Cafenelei Regale – contra cost, desigur-în decorul de poveste al Grădinii Carol I.

Dar judecând după modul în care este administrat Casinoul Sinaia astăzi, după multitudinea de evenimente organizate, după politeţea şi inteligenţa ghizilor, sunt convinsă că vom avea multe surprize plăcute! Ar putea fi un model şi pentru Casinoul din Constanţa!

Cum am ajuns la sfârşitul povestirii mele, vă invit să vizitaţi Casinoul Sinaia! De altfel, dacă vă plimbaţi prin Parcul Ghica vă va trage de mânecă pancarta aşezată în faţa intrării principale a Casinoului… Scrie – Vizitează-mă azi! Nu veţi fi dezamăgiţi!

Pentru că Moş Crăciun bate la uşă îl voi ruga pentru mine şi pentru ai mei dar şi pentru dumneavoastră şi toţi cei care vă sunt dragi să scoată din desagă sănătate, iubire, armonie, înţelepciune! Un strop de noroc pentru copiii noştri… Restul stă în puterea fiecăruia dintre noi!

La mulţi ani!

Floria

§ Dorim sa multumim redactiei AmFostAcolo pentru materialul de mai sus. §

Stâna Târle, cea mai frumoasă cabană din Munții Bucegi

La sfârșit de iarnă și început de primăvară am descoperit Stâna Târle, una dintre cele mai frumoase cabane din România, aflată în Munții Bucegi, la Cota 1600. Multe sunt motivele pentru care un iubitor al muntelui va regăsi aici un loc fain – pe câteva dintre acestea vă invităm să le aflați în continuare.

Cabana Stana Tarle, Sinaia

Precum o cabană autentică de munte, Stâna Târle nu dezamăgește și se află într-un loc superb, între deja populara Cota 1400 și Cota 2000. Un loc unde, în urmă cu o sută de ani, ciobanii îngrijeau de oi la stâna ce se afla aici.

Dată fiind localizarea în vârf de munte, accesul este unul inedit: există posibilitatea să fiți preluați de la Cota 1400 de un ranger sau snowmobil (în funcție de anotimp), care să va transporte în mai puțin de zece minute până la cabană.

Atmosfera călduroasă pe care am regăsit-o în întreaga cabană: de la cromatica aleasă la instalația de iluminat, de la materiale (predominând lemnul) și până la prietenia cu care ne-au întâmpinat gazdele, Andreea și Cătălin, alături de cățeii cabanei și pisica, cea mai răsfățată ființă pe o rază de un kilometru.

Terasa străjuită de brazii Bucegilor, unde am petrecut clipe excelente pe șezlonguri, respirând aer curat și bucurându-ne de momentele de relaxare.

Zona de living, excelentă atât pentru evenimente private (precum aniversări sau chiar logodne), dar și pentru evenimente restrânse (o cină romantică, cu focul mocnind în șemineu și priveliștea ce-ți taie respirația a munților Bucegi). În living veți regăsi și o mică bibliotecă, modalitate excelentă de a îmbina panorama montană cu o lectură savuroasă

Pentru mulți dintre noi cabană ne duce cu gândul la tabere, cu gălăgie, camere cu câte zece paturi, precar îngrijite – ei bine, nu este deloc cazul la Stâna Târle. Cabana este mică, având doar cinci camere (trei duble și două triple) și oferă intimitatea necesară fiecăreia dintre persoanele găzduite aici. Fiecare dintre camere are baie proprie și este dotată la standarde de patru stele.

Fiecare dintre camere este decorată în mod diferit și are un nume aferent unei regiuni montane, precum Valea cu Brazi sau Vârfu cu Dor.

Bucătăria complet utilată, pregătită pentru mese copioase în vârf de munte. Iar dacă gătitul vreți să-l păstrați pentru acasă, gazdele vă propun un meniu cu preparate din bucătăria românească și internațională.

Zona SPA, cu saună și jacuzzi, perfecte pentru a încheia o zi de schi sau de trasee montane.

Numeroasele activități care pot fi realizate în apropierea cabanei: drumeții individuale sau cu ghid, mountain-biking, orientare montană, escaladă, tiroliană sau rapel. Iar la revenirea în oraș, puteți vizita Castelul Peleș, Pelișor ori Casa Memorială George Enescu.

Fără a fi schiori experimentați, am apreciat poziționarea cabanei în centrul celui mai mare domeniu schiabil din România, cu peste 22 km de pârtii.

§ Dorim sa multumim redactiei Locuri Faine pentru materialul de mai sus. §

“Sinaia – Oraşul elitelor”, o carte-ambasador al valorilor naţionale

150 de ani de istorie văzuţi prin ochii unui arhitect.

Scrisă cu sufletul, cartea “Sinaia – Oraşul elitelor” spune povestea extraordinară a devenirii oraşului căruia avea să îi fie atribuit rolul de capitală de vară a României, una dintre destinaţiile favorite ale protipendadei, aflat pe ruta Orient Express-ului, loc de întâlnire a familiilor regale europene şi gazdă a multor premiere de anvergură continentală. Arhitectul Dan Nicolae Manea, autorul cărţii, îşi poartă cu dezinvoltură cititorii, într-o manieră relaxată, în incursiuni spaţio-temporale care le vor schimba acestora iremediabil imaginea despre Sinaia, România, tradiţie, cultură, şi despre personalităţile ce au marcat evoluţia acestora.

Arhitectul Dan Nicolae Manea

Cartea surprinde prin perspectiva inedită pe care o oferă viziunea unui arhitect asupra urbei sale. Autorul scoate la lumină momente memorabile din istoria ultimilor 150 de ani, impresionând prin cumulul de informaţii şi fotografii publicate, multe dintre ele prezentate în premieră, prin pasiunea şi generozitatea cu care împărtăşeşte cititorului valorile perene care au plasat Sinaia pe harta celor mai importante oraşe ale Europei.

Nimic nu mai este la fel după ce citeşti această carte! Arhitectura coboară în stradă, oraşul respiră poveştile figurilor proeminente ce i-au marcat existenţa, iar cititorul se simte mândru că este român. Cartea joacă rolul unui ambasador cu alură de avocat! Un avocat al conservării valorilor şi elementelor de unicitate care fac diferenţa. Pare că tot ce a avut România remarcabil şi-a găsit expresie în Sinaia: de la Casa Regală până la cele mai importante figuri ale vieţii economice şi culturale româneşti. Cu un farmec aparte, păstrând intact parfumul vremurilor la care face referire, cititorului i se relevează perspective inedite şi contribuţii esenţiale la valorile universale ale umanităţii.

Deţinătoare a mai multor premiere naţionale şi europene, curtată de elite, Sinaia s-a aflat mereu înaintea vremurilor pe care le trăia. O carte despre Sinaia trebuia scrisă şi o discuţie serioasă pe acest subiect trebuia să aibă loc. „Nu poţi preţui, dacă nu cunoşti”, spune autorul său, arhitectul Dan Nicolae Manea. Cunoaşterea acestui oraş, răsărit în mod miraculos, poate fi nu doar o lecţie pe care ne-o predau mari personalităţi şi pe care au scris-o cei mai mari arhitecţi români, dar şi prima treaptă către înţelegerea unui posibil viitor. Poate trecutul să aibă viitor? Analiza de ansamblu a evoluţiei arhitectonice şi social – culturale precum şi formularea unui set de judecăţi de valoare, sunt fundamente pe baza cărora se pot contura atitudini şi comportamente care să vizeze dezvoltarea durabilă a oricărui oraş.

Privită astfel, cartea domnului arhitect Dan Nicolae Manea poate constitui un veritabil studiu de caz, concluziile sale putând fi extrapolate la nivel naţional. Pentru orice localitate al cărui trecut poate genera un viitor … pe măsură.

Cartea educă şi conştientizează! După ce o citeşti, începi să devii atent la detaliile urbanistice pe care înainte le ignorai. Campania de promovare care va avea loc în Sinaia şi în Bucureşti dar şi la nivel naţional şi, ulterior, internaţional, îşi propune roluri multiple: să catalizeze atenţia opiniei publice asupra unui oraş emblematic, să perpetueze memoria unor mari personalităţi ale arhitecturii naţionale, să valorizeze patrimoniul arhitectural existent şi un anumit mod de a gestiona dezvoltarea durabilă a unei localităţi.

Turiştii români sau străini vor redescoperi acest oraş şi datorită faptului că “Sinaia – Oraşul elitelor” propune în premieră trasee turistice centrate pe clădirile monument, case de autor şi trasee tematice, în interiorul său şi în împrejurimile oraşului. Dar şi pentru că scoate la lumină istorisiri în care Sinaia străluceşte în cu totul altă realitate, mult mai profundă decât cea cu care ne-am obişnuit.

În română, engleză sau în alte limbi de circulaţie internaţională, “Sinaia – Oraşul elitelor” este un ambasador excepţional pentru brandul de localitate, care pune accent pe elemente de diferenţiere autentice, rezultate din valoare, calitate, tradiţie. Într-un veritabil arc peste timp, omul modern întâlneşte valoarea elitelor întipărită pentru eternitate în arhitectură dar şi în toate celelalte domenii importante care formează civilizaţia unei naţii. Începând cu acestă carte, brandul oraşului se întregeşte în mod strălucit ca fiind: “Sinaia – Oraşul elitelor”!

Despre Dan-Nicolae Manea

Absolvent al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” şi al Şcolii populare de artă din Bucureşti, secţia DESIGN, arhitectul Dan-Nicolae Manea este unul dintre cei mai cunoscuţi şi preţuiţi arhitecţi de pe Valea Prahovei.

De numele său se leagă o serie de iniţiative de educare şi salvgardare privind monumentele de arhitectură printre care amintim: campania “Daţi un ban pentru Caraiman”, pentru restaurarea Monumentului Eroilor de pe Caraiman, programul intitulat ”restituiri” privind restaurarea unor piese de mobilier urban din perioada Carol I (băncile din piatră din Sinaia, Buşteni şi Azuga, fântâna de lângă Mănăstirea Sinaia, crucea din piatră de pe Molomoţ), restaurarea capelei Ion Florescu şi amenajarea parcului Alina Ştirbei.

EXPERTIZA

Peste 30 de ani de practică neîntreruptă ca arhitect planşetar, specializat în arhitectură montană în general şi cu precădere în programe rezidenţiale.

VALORI

Loialitatea faţă de client, faţă de colaboratori şi faţă de comunitate.

Prin tot ceea ce realizează, Dan-Nicolae Manea îşi propune să promoveze cele mai înalte standarde etice şi profesionale printr-un comportament care să exprime în acelaşi timp modestie şi reputaţie.

TITLURI ONORIFICE ŞI PREMII

  • Premiul II la concursul internaţional de Arhitectură contemporană în situri rurale mici, 1998;
  • Premiul I la bienala de arhitectură Prahova 2013 la secţiunea locuinţe şi nominalizare la secţiunea amenajări interioare;
  • Premiul I la competiţia arhitecţilor BRAMAC 2009 (clădiri noi şi restaurări).

MEMBERSHIP

  • Membru fondator al Ordinului Arhitecţilor din România;
  • Uniunea Arhitecţilor din România;
  • Membru al Registrului Urbaniştilor din România şi al Uniunii Arhitecţilor din România;
  • Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România;
  • Preşedinte 2015-2016 club Rotary Valea Prahovei;
  • Preşedinte al Fundaţiei Reviva şi al Asociaţiei Casa Arhitecţilor.

REALIZĂRI

Iniţiator al campaniei de informare şi monitorizare SALVAŢI SINAIA, a scris peste 100 articole săptămânale în presa zonală. Cu un stil relaxat, din care exultă pasiunea pentru conservarea valorilor naţionale, Dan-Nicolae Manea şi-a invitat constant cititorii, de-a lungul timpului, la incursiuni spaţio-temporale care le-a schimbat acestora pentru totdeauna percepţia asupra locului şi rolului jucat de oraşul Sinaia în spaţiul european.

LUCRĂRI DE REFERINŢĂ

  • hotelul ANDA Sinaia;
  • cabana SCHIORI Sinaia;
  • pensiunea Foişorul cu Flori Sinaia;
  • casa Iris Sinaia;
  • reconversie complex Bucegi şi reconversie complex Bastion din Sinaia;
  • CENTRU MULTIFUNCŢIONAL de CONFERINŢE Internaţional din Sinaia;
  • sediul agenţiei BCR Predeal;
  • peste 50 de VILE şi CASE DE VACANŢĂ în Sinaia, Buşteni şi Predeal.

Aproape firesc, ţinând cont de vasta sa experienţă ca arhitect preocupat de comunitatea din care face parte şi de pasiunea sa pentru Sinaia şi frumuseţile naturale din împrejurimi, arhitectul Dan-Nicolae Manea îşi trece în palmares un titlu nou: acela de autor al cărţii “Sinaia – Oraşul Elitelor”.

CREZ

“De când mă ştiu, nu mi-am dorit niciodată să fiu altceva decât ARHITECT, deşi am uneori senzaţia că aş putea practica în condiţii foarte bune orice meserie”.

§ Dorim sa multumim redactiei Princeps Publishing pentru materialul de mai sus. §

Tot mai multi turisti straini – fascinati de Cazinoul din Sinaia

Cazinoul din Sinaia atrage tot mai mulți vizitatori străini, iar aceștia au început să se regăsească și printre persoanele care consideră clădirea monument locul perfect pentru organizarea propriilor nunți. De la începutul acestui an și până în prezent peste 10.000 de vizitatori au trecut pragul clădirii, iar printre cei veniți de peste hotare s-au numărat cetățeni din statele europene, dar și israelieni și americani, după cum ne-a precizat directoarea Centrului Internațional de Conferințe Casino Sinaia, Ana-Maria Târșu.

Sala Oglinzilor, Sala Baccara – cunoscută sub denumirea de Sala Ovală, Sala de Teatru, Sala Prințul Dimitrie Ghica se află printre încăperile ce trezesc cel mai mare interes turiștilor.

Casino Sinaia

Vizitatorii rămân, însă, impresionați și de spațiile generoase ce găzduiesc Galeria de Artă, dar și de faptul că într-una dintre săli sunt expuse peste 100 de lucrări realizate de artistul plastic Augustin Costinescu, în 50 de ani de activitate artistică, lucrări donate de acesta Cazinoului.

Aflând că o perioadă de timp clădirea din Sinaia a găzduit jocuri de noroc (între anii 1912-1945), turiștii solicită să vadă, însă, și piese de mobilier folosite atunci sau chiar ruleta la care se jucau sume de bani impresionante, după cum ne-a precizat Ana-Maria Staicu, administrator al SC Sinaia Forever SRL, societate cu capital public ce administrează Centrul Internaţional de Conferinţe „Casino Sinaia”. Din păcate, mobilierul s-a pierdut, deoarece pe vremea aceea se scotea la licitație din doi în doi ani și era înlocuit cu piese mai moderne, la fel și celelalte obiecte.

Există, însă, o serie de fotografii de arhivă ale vechiului cazino, ce urmează a fi valorificate pentru public, ne-a precizat interlocutoarea noastră.

În prezent, biletul de intrare pentru o singură persoană, care dorește să facă un tur complet al clădirii, este de 15 lei, iar copiii sub 15 ani, elevii, studenții, pensionarii și persoanele cu dizabilități plătesc 10 lei – la fel ca și aceia care vin în grup organizat, de peste 20 de persoane, în timp ce turiştii care vin în grupuri între 10 și 20 de persoane plătesc 13 lei fiecare.

Din acest an, au fost introduse și facilități pentru familii. Astfel, doi adulți și un copil cu vârsta între 7 și 15 ani plătesc împreună 30 de lei, iar doi adulți și doi copii cu vârstele amintite – 40 de lei. Copiii cu vârste sub 6 ani beneficiază de acces gratuit.

Pentru un tur parțial (numai Galeria de Artă) prețurile biletelor sunt cuprinse între 3 și 5 lei.

În anii următori, clădirea ar putea fi restaurată, autoritățile locale intenționând să promoveze un proiect în acest sens, iar pentru el să atragă fonduri europene. Ultima restaurare amplă a cazinoului a avut loc în anii 1977-1978, când clădirea era destinată activităților de protocol.

Nunţi cu fast și filmări pentru… Bollywood

Cazinoul găzduiește foarte multe evenimente publice și private, în fiecare an, inclusiv nunți, printre cei care aleg să organizeze aici cel mai frumos eveniment din viața lor regăsindu-se tot mai mulți străini. De exemplu, anul acesta, cazinoul a găzduit nunta unui japonez și cea a unui scoțian, ambii însurați cu românce. Și românii care stau în străinătate aleg această destinație pentru nunțile lor, după ce descoperă frumusețea clădirii, mai întâi în calitate de turiști. Pentru astfel de evenimente, Centrul Internațional de Conferințe Casino Sinaia pune la dispoziție Sala Oglinzilor, Sala Bacara, dar și Foierul, iar cuplurile care își permit să nu se uite la bani atunci când este vorba despre nunta lor se întrec în evenimente spectaculoase. La astfel de nunți spațiile sunt inundate cu flori, unul dintre cupluri alegând, de exemplu, aranjamente florale de doi metri pe fiecare masă și comandând un tort inedit, la care s-au folosit pentru decorațiuni și orhidee.

Au fost, însă, şi doi tineri care au dorit să se cunune civil în Sala de Teatru, iar alții – să spună “Da”, în cadrul unei ceremonii organizate în grădina cazinoului, după modelul cununiilor americane. Cazinoul a apărut de-a lungul timpului şi în filme. Anul acesta, de exemplu, s-au turnat cadre atât pentru o peliculă de la Hollywood, realizatorii aducând foarte multă zăpadă artificială pentru a crea decorul de iarnă, cât și pentru un film promovat la Bollywood, cazinoul fiind prezentat ca locuință a unui magnat.

§ Dorim sa multumim redactiei Ziarul Prahova (Ana-Maria Maxim) pentru materialul de mai sus. §

Sinaia în 365 de ipostaze

Centrul Cultural „Carmen Sylva” Sinaia, în parteneriat cu Primăria Sinaia, a realizat prin proiectul “Sinaia 365” un album fotografic, dublat de un site web, care au ca scop promovarea identității culturale a orașului Sinaia. Mesajul cheie al proiectului este: “Sinaia în 365 de ipostaze”.

Sinaia 365

Albumul Sinaia 365 este un produs actual și modern de promovare a patrimoniului şi a culturii locale, complex şi de impact. Prin intermediul fotografiilor de cea mai bună calitate, albumul încearcă să realizeze o incursiune în viaţa culturală, istorică și cotidiană a oraşului. Elementul inedit al proiectului va fi reprezentat de cele patru anotimpuri, sub lentila cărora autorul fotografiilor a privit Sinaia.

Evenimentele cu un puternic caracter temporal (Paştele, Crăciunul etc.), clădirile de patrimoniu și monumentele naturale, toate acestea sunt surprinse în patru stadii diferite și toate întregesc o perspectivă ciclică, unică şi cuprinzătoare, între coperțile albumului Sinaia 365.

Prin intermediul acestui album s-a subliniat faptul că, dincolo de patrimoniul imaterial și natural al zonei, Sinaia este un muzeu de arhitectură, de secol XIX şi XX, în aer liber.

Cele 1500 de albume vor fi distribuite către instituțiile de cultură locale și regionale, orașele înfrățite cu Sinaia, delegațiile oficiale care vor vizita orașul, dar și inițiatorilor și colaboratorilor implicați în realizarea acestui album.

Începând cu 30 septembrie, data de lansare a proiectului, albumul Sinaia 365 va putea fi vizualizat și pe website dedicat: Sinaia365.ro și Facebook.com/Sinaia365

Prin realizarea albumului Sinaia365 și a portalului web, toți cei interesați de bogăția, diversitatea și unicitatea culturală a acestei zone vor avea la dispoziție un instrument potrivit pentru a o cunoaște în profunzime.

  • Durata de implementare a proiectului: 4 luni în perioada 01.06.2015 – 30.09.2015;
  • Locul de implementare al proiectului: România, Prahova, Centrul Cultural “Carmen Sylva” Sinaia;
  • Valoarea totală a contractului de finanțare este de 65.104,50 lei din care valoarea eligibilă a proiectului este de 65.104,50 lei, unde 55.338,83 (85%) reprezintă Grant SEE, iar suma de 765,67 (15%) cofinanțare din bugetul național;
  • Operatorul de Program: Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului;
  • Programul din care este finanțat proiectul: PA17/RO13 “Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european” finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.

§ Dorim sa multumim redactiei Primăria Sinaia pentru materialul de mai sus. §

Peste 50 de jurnaliști străini sunt așteptați la începutul lunii iunie la Sinaia

A început numărătoarea inversă pentru International Travel Conference Romania, ediția I #‎LoveRomania‬‬‬, un eveniment turistic de excepție care va aduna la un loc peste 50 de jurnaliști străini, bloggeri și pasionați de turism într-un tur al României care va include destinații turistice naționale de top: București, Sinaia, Bran, Râșnov, Viscri, Sighișoara și Sibiu.

Peste 50 de jurnaliști străini sunt așteptați la începutul lunii iunie la Sinaia

Cei peste 50 de jurnaliști străini, veniți din Spania, Italia și Bulgaria vor sta la Sinaia de pe 1 până pe 3 iunie, timp în care vor vizita principalele obiective turistice ale stațiunii: Castelul Peleș, Mânăstirea Sinaia, Casa Memorială George Enescu, Primăria Sinaia dar și Centrul Internațional de Conferințe Casino Sinaia, unde, în cadrul aceluiași eveniment, se va desfășura o Conferință de presă cu tema: Turismul de incoming – posibilități de dezvoltare.

Astfel, pe 2 iunie, începând cu ora 15.00 toți actorii de pe piața turistică locală sau națională sunt așteptați la Casino pentru a lua parte la eveniment. Intrarea este liberă.

„Sinaia s-a dezvoltat frumos și este mai pregătită ca niciodată pentru turismul de incoming. Acest info-trip vine ca o urmare firească a tuturor investițiilor pe care le-am realizat în infrastructura turistică a orașului. Personal sunt extraordinar de mândru că, la începutul acestei luni, acești 50 de jurnaliști străini ne vor vizita orașul, după care, întorși în țările lor, vor promova lucrurile care i-au impresionat. Vom continua să organizăm și să atragem cât mai multe astfel de evenimente, la fel cum vom continua și investițiile în viitorul turistic al orașului nostru.” a spus Vlad Oprea, Primarul orașului Sinaia.

Un concept unic de eveniment turistic, care se anunță a fi unul dintre evenimentele etalon ale turismului românesc, un eveniment valoros, consistent și constant, International Travel Conference Romania începe în doar câteva zile, întreaga piață turistică așteptând această primă ediție.

“Scopul acestui proiect este de a promova România în străinătate, dar și de a crește nivelul de empatie. Ne propunem și sensibilizarea factorilor decizionali în ceea ce privește funcționarea corectă a tuturor mecanismelor implicate în procesul turistic. Mi-am dorit de mult timp organizarea unei întâlniri de o asemenea anvergură și a unui eveniment valoros, consistent și constant.” a declarat Cristina Pătrașcu, organizator International Travel Conference Romania.

Conferința Internațională de Turism care va avea loc în data de 13 iunie la Lac de Verde Golf & Leisure Resort (Breaza, jud PH) va încununa cu succes concluziile celor 50 de oaspeți, fiind prezentat feedbackul acestora printr-un material atent realizat, cu intervențiile fiecărui invitat.

§ Dorim sa multumim redactiei Primăria Sinaia pentru materialul de mai sus. §

(VIDEO) Casinoul Sinaia, la ceas aniversar

Casinoul din Sinaia a găzduit în weekend ceremonia de aniversare a doi ani de la integrarea clădirii în circuitul turistic de vizitare. Invitații au avut ocazia să afle mai multe informații din timpul activităților desfășurate la Casino pe parcursul celor aproape 103 ani de funcționare.

Invitații au admirat o expoziție cuprinzând parte din picturile și sculpturile din pinacoteca de la Casino și un mozaic de fotografii surprinse de arhitectul Dan Manea pe munte, adunate sub denumirea ”Cabana Omul pe acoperișul Bucegilor”, dar și expoziția fotografică numită ”Comorile Bucegilor”, semnată de fotograful de munte Dan Anghelescu.

In cei doi ani de vizitare, numărul celor care au trecut pragul casinoului a fost impresionant.

Însoțiți de ghizi turistici instruiți, vizitatorii pot admira douăsprezece spaţii destinate publicului, precum și peste 500 de lucrări de artă din pinacotecă și din cadrul expozițiilor cu caracter temporar.

§ Dorim sa multumim redactiei VP-TV pentru materialul de mai sus. §

(VIDEO) Festival în memoria Tatianei Stepa, la Sinaia

Sute de sinăieni au participat aseară la festivalul derulat în memoria îndrăgitei cântăreţe de muzică folk, Tatiana Stepa. Evenimentul organizat de Asociaţia Culturală Civis Mart împreună cu Primăria Sinaia, Centrul Cultural Carmen Sylva şi Colegiul Mihail Cantacuzino a ajuns la cea de-a 6-a ediţie şi a avut loc la Centrul Internaţional de Conferinţe Casino Sinaia.

Timp de două ore şi jumătate Cătălin Stepa, Maria Gheorhgiu, actriţa Maria Ploae şi maestrul George Nicolescu au încântat publicul cu muzică folk şi poezie.

Ziua aleasă pentru spectacol nu a fost una întâmplătoare. Pe 21 aprilie este ziua Tatianei Stepa, iar evenimentul reprezintă practic împlinirea dorinţei artistei, şi anume de a avea un festival care să îi poarte numele.

Tatiana Stepa este una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică folk din România. Artista a încetat din viaţă la vârsta de doar 46 de ani, răpusă de o boală incurabilă.

§ Dorim sa multumim redactiei VP-TV pentru materialul de mai sus. §

Invitație: Casino Sinaia împlinește 2 ANI de la intrarea în circuitul de vizitare! … Intrarea este liberă!

Sâmbătă, 25 aprilie 2015, de la ora 11.00, la Casino Sinaia are loc ceremonia de aniversare a doi ani de la integrarea clădirii în circuitul turistic de vizitare.

Casino Sinaia împlinește 2 ANI de la intrarea în circuitul de vizitare

În urmă cu doi ani, Casino Sinaia, cel mai important centru de conferințe de pe Valea Prahovei, și-a deschis pentru prima dată porțile către publicul larg, clădirea fiind integrată în circuitul turistic de vizitare.

“Mă bucur că am luat decizia de a introduce, în urmă cu doi ani, Casinoul pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în Sinaia. Este un simbol pentru orașul nostru, iar numărul mare de vizitatori și de evenimente organizate aici anual îi reconfirmă acest statut. Voi continua să pun în valoare această clădire monument, cât și alte clădiri la fel de importante din Sinaia”, a declarat Vlad Oprea, Primarul orașului Sinaia.

Casinoul susţine turismul din staţiune în primul rând prin conferinţele pe care le găzduieşte, având şi o componentă culturală importantă. Aici se organizează expoziţii, vernisaje, lansări de carte, spectacole de teatru şi multe alte acţiuni culturale.

“Casinoul din Sinaia este un reper important în viața comunității locale: de la cazinou și jocurile de noroc care atrăgeau aproape 800 de persoane într-o zi, la spital și Casă de Cultură, acesta a trecut prin diverse funcțiuni, ajungând în prezent Centru Internațional de Conferințe și Galerie de Artă. O clădire atât de importantă în peisajul local și nu numai nu putea rămâne închisă publicului larg, de aici și decizia de a fi integrată în circuitul turistic de vizitare”, a declarat Ana-Maria Staicu, director general al societății Sinaia Forever SRL, cea care administrează Casinoul.

În cifre, decizia deschiderii clădirii pentru public a atras aproape 25000 de vizitatori români și străini în ultimii doi ani și peste 5000 de mesaje de admirație notate de aceștia în caietul de impresii de la Casino.

Însoțiți de ghizi turistici instruiți, vizitatorii pot admira douăsprezece spaţii destinate publicului, precum și peste 500 de lucrări de artă din pinacotecă și din cadrul expozițiilor cu caracter temporar. Sunt remarcabile donaţiile făcute orașului Sinaia de către Augustin Costinescu, Mihail Gavril, Bogdan Mihai Radu, dar nici expoziţiile cu caracter temporar nu poartă semnături de neglijat: Vitalie Butescu, Andrei Damo, Cornel Vana, Călin-Raul Anton, Corneliu Drăgan Târgoviște.

Acest moment aniversar marcat pe 25 aprilie 2015 este o încununare a activităților desfășurate la Casino Sinaia și cuprinde mai multe evenimente:

  • În deschiderea evenimentului, la ora 11.00, la Galeria de Artă, profesorul Eugen Grivescu va prezenta o retrospectivă a activităților desfășurate în clădirea Casino Sinaia încă de la deschiderea sa, în anul 1912 și până astăzi. De asemenea, invitatul va prezenta două expoziții, una cuprinzând o parte din picturile și sculpturile din pinacoteca de la Casino, iar cealaltă reprezentând un mozaic de fotografii surprinse de arhitectul Dan Manea pe munte, în diverse perioade ale zilei și în diferite condiții meteorologice, adunate sub denumirea «Cabana Omul pe acoperișul Bucegilor».
  • În intervalul 13.00-18.00, va avea loc evenimentul «Porți deschise la Casino Sinaia», în cadrul căruia se vor desfășura gratuit tururi de vizitare a clădirii, în onoarea activității turistice din ultimii doi ani. Cei interesați vor avea ocazia să afle mai multe informații și detalii din timpul activităților desfășurate la Casino pe parcursul celor aproape 103 ani de funcționare, în special din perioada în care în clădire erau susținute activități de cazinou.

Printre invitații la eveniment se numără oficialitățile locale, artiști plastici care au expus de-a lungul timpului la Galeria de Artă, critici de artă, personalități culturale, științifice, politice și reprezentanții presei.

Totodată, cei prezenți se vor putea relaxa în cafeneaua din incinta Casinoului, unde le sunt recomandate ceaiurile norocoase și suita de cafele “Ruletă”, “Baccara”, “Black Jack” și “Poker”.

  • Cabana Stâna Târle, Sinaia

    Cabana Stâna Târle, Sinaia

    Într-un cadru unic de excepţie al staţiunii Sinaia, la 1600 m altitudine, în intersecția dintre pârtiile de schi “Drum de Vară” și “Târle”, departe de agitaţia urbană, găseşti Cabana „Stâna Târle”.

FESTIVALUL ENESCU 2017

Luna August este despre cultură la Sinaia! În perioada 08-30.08.2017, ne face o deosebită plăcere să vă invităm la cel mai mare eveniment cultural estival de pe Valea Prahovei: Festivalul Enescu și Muzica Lumii! Intrarea la spectacole este LIBERĂ.

  • Centrul Internațional de Conferințe “Casino” Sinaia le urează “Bun Venit!” tuturor internauților:

    3 musafiri

    Navigare plăcută și vă așteptăm la Sinaia!